Minerit aurifer

Titlul proiectului: Istoria mineritului aurifer din Munţii Apuseni

Tipul proiectului: Proiect de cercetare exploratorie finanțat de UEFISCDI

Cod proiect: PN-III-P4-ID-PCE-2016-0874

Nr. contract: 150/2017

Perioada de implementare: 2017-2019

Buget: 848,700.00 RON

Cercetarea de faţă este una inovativă atât în ceea ce priveşte metodologia, cât şi subiectul abordat, cu impact asupra dezvoltării socio-economice şi culturale a zonei vizate, dar şi a întregii societăţi româneşti. Abordarea subiectului mineritului aurifer în Munţii Apuseni este o problemă sensibilă mai ales datorită dezbaterilor provocate de problema ecologică ridicată de exploatarea auriferă prin cianurare propusă de Roşia Montană Gold Corporation, care şi-a încheiat activităţile în anul 2015 în urma unor proteste masive desfăşurate în principalele oraşe din România.

Proiectul acoperă o cronologie vastă şi un areal întins cu scopul de a (re)construi o imagine cât mai completă a meseriei mineritului aurifer de-a lungul istoriei. Scopul este de a aduce în prim-plan o moştenire culturală (i)materială, fragilă: istoria unei ocupaţii şi reprezentările sale în durata lungă, pornind din Antichitate şi până în secolul XXI. De asemenea, proiectul vizează şi culegerea de mărturii orale în perimetrul denumit „cadrilaterul de aur al României”. Obiectivele proiectului sunt: reconstituirea istoriei trăite a minerilor şi istoria exploatărilor aurifere din Munţii Apuseni prin intermediul poveştilor de viaţă şi interpretarea artefactelor din trecut, investigarea meseriilor tradiţionale, evidenţierea strategiilor de supravieţuire economică a familiilor/comunităţilor, prin sublinierea continuităţilor/discontinuităţilor de-a lungul istoriei, sondarea legăturii dintre ocupaţia tradiţională a mineritului şi rezistenţa, în sensul de biografie, memorie şi identitate, dezvoltarea unor naraţiuni şi a unor reprezentări diferite în cadrul memoriei comunităţii. Proiectul îşi propune să conecteze cercetarea istorică a mineritului aurifer de-a lungul diferitelor epoci istorice la instrumentele analitice recente,: moştenirea culturală (i)materială, studiile de gen referitoare la practicarea meseriilor în comunităţile de mineri, relaţia centru-periferie, modernizare, minorităţi, problemele de spaţiu şi mediu, rezistenţă şi migraţie.

Echipa de proiect:

Director: Prof. Univ. Dr. Doru Radosav

CS II Dr. Lavinia Snejana Costea

Conf. Univ. Dr. Ionuţ Costea

Conf. Univ. Dr. Valentin Orga

Lect. Dr. Liliana Mateescu-Suciu

Dr. Luminiţa Ignat-Coman

Dr. Adrian Boda

Dr. Ionela Bogdan

Drd. Ioana Ursu

Dr. Diana Nistor

Drd. Călin Olariu

Management de proiect

Din punct de vedere al managementului de proiect, am realizat activităţile prevăzute în cadrul planului de lucru prezentat în cererea de finanţare. Dintre rezultatele activităţii de management de proiect menţionăm: documente administrative, recrutări de personal, şedinţe de lucru,  achizițiile necesare bunei implementări a proiectului.

Informare şi publicitate

Informarea cu privire la implementarea proiectului s-a făcut în cadrul conferinței internaționale (Un)Told Stories in Central and Eastern Europe. Oral History since 1990 organizată la Cluj-Napoca, între 24-25 noiembrie 2017, când d-na CSII Lavinia Costea a făcut o prezentare a acestuia. De asemenea, proiectul a fost prezentat şi în cadrul mesei rotunde de la Biblioteca Judeţeană Baia Mare, din 27 octombrie 2017, la care au participat doi membri ai echipei: Dr.Adrian Boda şi C.S.II Dr. Lavinia Costea.

C.S.II Lavinia Costea şi Conf. Univ. Dr. Ionuţ Costea au prezentat proiectul de cercetare în cadrul conferinţei „Memorie şi colecţii ale memoriei: Noi perspective asupra comunismului în România”, desfăşurată la Sibiu în perioada 01.11.2018-03.11.2018, iar alţi trei membri ai echipei de implementare, Dr. Luminiţa Ignat-Coman, Drd. Călin Olariu,  Drd. Ionela Bogdan au prezentat aspecte ale mineritului aurifer din Munţii Apuseni specifice arealului lor de cercetare.

Documentare 

Documentarea şi cercetarea teoretică s-au dezvoltat pe trei direcții principale: întocmirea unui repertoriu bibliografic cu privire la mineritul aurifer în Transilvania, documentarea în bibliotecile și arhivele din țară și din străinătate şi, respectiv, identificarea unor politici ale memoriei promovate de alte state cu privire la minerit în general şi la mineritul aurifer în particular. Cercetările bibliografice întreprinse s-au materializat sub forma unui repertoriu bibliografic care însumează peste 600 de titluri de cărţi şi articole din periodice referitoare la problematica mineritului aurifer din Transilvania respectiv de la nivel internaţional. Au fost identificate titlurile lucrărilor reprezentative cu privire la istoria mineritului aurifer în Munţii Apuseni şi cele cu privire la metodologia istorie orale, cu un accent deosebit asupra aplicării acestei metode de cercetare în cadrul comunităţilor miniere. Pentru fiecare perioadă istorică, următorii membri ai echipei de proiect au contribuit la conturarea unei istorii generale a mineritului aurifer în Munţii Apuseni: pentru epoca antică lect. Liliana Mateescu Suciu, pentru epoca medievală Conf. Univ. Dr. Ionuţ Costea și Prof. Univ. Dr. Doru Radosav, pentru epoca modernă Dr. Luminiţa Ignat-Coman, pentru epoca contemporană Drd. Ioana Ursu, Drd. Ionela Bogdan, Drd Diana Nistor, Drd. Călin Olariu, Dr. Adrian Boda şi C.S.II Dr. Lavinia Costea

Cea de-a doua direcție, documentarea în Bibliotecile și Arhivele din țară și din străinătate, a constat în derularea unor activități de documentare de arhivă la Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Alba şi Arhiva Băncii Naţionale a României, dar și la la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” (în țară). Deosebit de promiţătoare sunt sursele primare identificate la arhiva Băncii Naţionale a României, care permit reconstituirea evoluţiei exploatărilor miniere, a situaţiei social-economice şi a fenomenului infracţionalităţii (contrabanda cu aur) din Munţii Apuseni, din perspectiva unei instituţii centrale a statului Român cu un rol determinant în reglementarea exploatării, prelucrării şi comercializării metalelor preţioase în România. Până în acest moment au fost analizate următoarele dosare din Arhivele Băncii Naţionale a României, Fond Serviciul Aur:

Dosar nr.1/1929-1947 2. Dosar nr.2/1929-1940 3.  Dosar nr.3/ 1929-1947 4. Dosar nr.14/ 1929-1948 5. Dosar nr.15/1929-1948 6. Dosar nr.11/1930-1943 7. Dosar nr.2/1932-1945 8. Dosar nr.16/1932-1938 9. Dosar nr.10/1939-194 10. Dosar nr.2/1933-1940 11.  Dosar nr.11/1935-1939 12.  Dosar nr.28/1934-1935 13.  Dosar nr.23/1945-1948 14.  Dosar nr.36/1938-1947 15.  Dosar nr.70/1938-1939 16.  Dosar nr.94/1938 17.  Dosar nr.13/1934-1947 18.  Dosar nr. 1/1940-1942 19.  Dosar nr. 6/1941-1948 20.  Dosar nr. 50/1948-1951 21.  Dosar nr. 4/1941-1949 22.  Dosar nr. 9/1944-1947 23.  Dosar nr. 7/1941-1946 24.  Dosar nr. 18/1947-1949 25.  Dosar nr. 15/1946-1951 26.  Dosar nr. 92/1948 27.  Dosar nr. 40/1949 28.  Dosar nr. 35/1945-1948 29.  Dosar nr. 13/1934-1947

Membrii echipei au efectuat activități de cercetare în străinătate la British Library, Londra, Marea Britanie şi Biblioteca Universităţii din Freiburg, Germania și în Viena, Austria la Biblioteca Națională a Austriei și, în special la Muzeul de Științe Naturale și respectiv Muzeul Tehnicii din Viena. Cu acest prilej au fost analizate politicile memoriei față de minerit promovate de Austria, care valorizează exemplar moștenirea mineritului aurifer din Transilvania sub forma prezentării unor pepite – filon provenind din exploatările miniere de la Roșia Montană.  Un alt stagiu de cercetare a avut loc în perioda 18-25 august 2019 la Central European University Library unde au fost consultate lucrări fundamentale despre istoria mineritului aurifer respectiv studii de caz cu privere la mineritul aurifer din Munții Apuseni în perioada modernă. 

Campanii de teren

În ceea ce privește cercetarea de teren, a fost realizată documentaţia preliminară acestui tip de cercetare: a fost întocmit un ghid de interviu şi au fost elaborate documentele cu privire la protecţia drepturilor de autor. De asemenea, a fost realizată o hartă a zonei cu identificarea localităţilor ale căror locuitori au fost implicaţi într-un fel sau altul în exploatarea aurului în Munţii Apuseni.

O primă campanie de teren a avut loc între 10 şi 12 noiembrie 2017, când o parte din echipa de proiect s-a deplasat la Brad, jud. Hunedoara, unde au fost înregistrate şapte interviuri de istorie orală de tipul „povestea vieţii” cu persoane-cheie din mineritul aurifer din zona respectivă.

O a doua campanie de teren a avut loc în perioada 23.04.2018-29.04.2018, atunci când membrii echipei de proiect s-au deplasat în Brad, judeţul Hunedoara şi localităţile adiacente, realizând un număr de 45 de interviuri de istorie orală.

O a treia campanie de teren s-a desfăşurat în perioada 16.10.2018- 21.10.2018, în comuna Bucium, jud. Alba, fiind realizate un număr de 32 de interviuri de istorie orală.

În cea de-a patra campanie de teren, desfăşurată în perioada 19.11.2018-23.11.2018, membrii echipei de proiect s-au deplasat în Abrud, judeţul Alba şi comunele Bucium, Roşia Montană şi Ciuruleasa unde au fost înregistrate 21 de interviuri de istorie orală.

În anul 2019 au fost realizate trei campanii de teren. Prima campanie s-a desfășurat în perioada 22.03.2019-24.03.2019 în localitățile Almașu Mare și Techereu, județul Alba. Alte două campanii de teren au avut loc în perioada 25.03.2019-28.03.2019 respectiv 27.05.2019-01.06.2019 în localitățile: Brad, Valea Bradului, Vălişoara, Voia, Luncoiu de Sus, Luncoiu de Jos, Dealu Mare, Podele, Dudeşti, Stejărel, Crişcior, Curechiu, Zdrapţi, Rovina, Merişor, Șesuri, în județul Hunedoara. Pe parcursul acestui an au fost realizate 132 de interviuri de istorie orală.

Până în acest moment au fost realizate 245 interviuri de istorie orală. Aceste interviuri urmăresc biografia intervievaţilor şi modul în care aceasta se intersectează cu evenimente din „marea istorie”: exploatarea minieră în perioada interbelică, al Doilea Război Mondial, schimbările produse de instaurarea regimului comunist, închiderea minelor în perioada post-decembristă, etc. În afara acestor interviuri au fost identificaţi alţi martori din oraşul Brad şi localităţile limitrofe, precum şi din oraşul Abrud şi localităţile limitrofe care vor fi intervievaţi în următoarele campanii de teren. Nu în ultimul rând, au fost colectate, fotografiate şi scanate o serie de papiers de famille de la intervievați: documente personale, fotografii, cărţi poştale, scrisori, broşuri, manuscrise etc. care reflectă viața minerilor.